În campania electorală pentru alegerile locale sunt interzise bannerele, mesh-urile, dar și o serie de alte modalități de publicitate electorală, în schimb printre materialele permise se numără afișele, care trebuie să respecte anumite dimensiuni, a declarat președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru, într-un interviu acordat AGERPRES.

Potrivit președintelui AEP, în campania electorală pentru alegerile locale din 2016 sunt interzise bannerele, mesh-urile, panourile publicitare mobile, steagurile și ecranele publicitare, panourile publicitare fixe sau mobile, publicitate luminoasă, publicitatea pe vehicule, vehiculele inscripționate cu sloganuri de campanie și cele care difuzează materiale audio, spectacolele, serbările, focurile de artificii etc.

Președintele AEP a explicat că singurele materiale de propagandă electorală permise sunt afișele, care trebuie să respecte anumite dimensiuni, materialele de propagandă electorală difuzate la televiziuni, radiouri și publicate în presa scrisă și în mediul online, broșurile, pliantele și alte materiale tipărite din aceeași categorie.

Ana Maria Pătru a precizat, în interviul pentru AGERPRES, că nu toți competitorii electorali pot solicita rambursarea cheltuielilor de campanie, ci doar aceia care au obținut minimum 3% din voturile valabil exprimate la nivel național.

Totodată, președintele AEP a explicat și condițiile în care competitorilor electorali li se rambursează cheltuielile din campanie și sancțiunile pe care aceștia le suportă dacă nu respectă legea.

AGERPRES: Ghidul finanțării campaniei electorale la alegerile locale din anul 2016 a fost aprobat de AEP. Ne puteți explica cât de util este acesta pentru competitorii electorali?
Ana Maria Pătru: Ghidul finanțării campaniei electorale este foarte util pentru competitorii politici, deoarece este prima campanie electorală finanțată de stat, deci cu reguli și interdicții noi, care au fost introduse prin modificarea radicală, anul trecut, a Legii 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Era nevoie de un astfel de manual pentru că nu există o experiență anterioară, iar partidele și candidații independenți trebuie să prezinte o serie de acte justificative și să completeze numeroase formulare atunci când solicită rambursarea cheltuielilor electorale. Instrucțiunile cuprinse în ghid sunt utile în primul rând mandatarilor financiari ai competitorilor electorali, pentru că, toate cheltuielile electorale pot fi efectuate numai de către mandatarii financiari, prin intermediul conturilor bancare deschise special pentru campania electorală, la nivel central, județean, de sector sau al Municipiului București. Mandatarul financiar coordonator are obligația de a depune la AEP lista conturilor bancare pentru campania electorală deschisă de către competitorii electorali.

AGERPRES: Ce se întâmplă cu partidele și candidații care nu au mandatar financiar?
Ana Maria Pătru: În lipsa mandatarului financiar, nu poate fi deschis cont bancar pentru campania electorală, contribuțiile electorale nu pot fi încasate, iar cheltuielile electorale nu pot fi efectuate. Numai mandatarii financiari pot întocmi și depune raportările obligatorii către Autoritatea Electorală Permanentă. Candidatului ales nu i se validează mandatul dacă nu are mandatar financiar. Cheltuielile electorale nu sunt rambursate competitorilor electorali, chiar dacă au obținut numărul minim de voturi necesar, dacă aceștia nu au mandatar financiar. După cum vedeți, consecințele sunt de natură să îi afecteze negativ pe competitorii electorali, atât din punct de vedere financiar, cât și politic.

AGERPRES: Care este suma maximă care poate fi depusă în contul bancar central pentru campania electorală de către un partid politic? Dar de o alianță electorală?
Ana Maria Pătru: Partidul politic poate depune sume reprezentând contribuții pentru campania electorală proprie într-un cont deschis la nivel central, prin mandatarul financiar coordonator. Limitele maxime ale contribuțiilor pentru campania electorală care pot fi depuse de către partidul politic în contul menționat reprezintă echivalentul a 50 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare listă de candidați la consiliul județean și Consiliul General al Municipiului București.
AGERPRES: Există și interdicții în ceea ce privește finanțarea campaniei electorale? Care sunt acelea?
Ana Maria Pătru: Partidele și candidații independenți își finanțează singuri campania electorală, iar cheltuielile electorale le sunt rambursate după alegeri, numai în anumite condiții. Contribuțiile candidaților pentru campania electorală pot proveni exclusiv din următoarele surse: venituri proprii, donații primite de la persoane fizice și împrumuturi de la persoane fizice sau contractate cu instituții de credit. Partidele și candidații independenți nu au voie să accepte donații de la autorități ori instituții publice, regii autonome, companii naționale, sindicate, culte religioase, de la alte state ori organizații din străinătate. Dacă este vorba de împrumuturi, trebuie precizat că sunt permise doar cele obținute de la persoane fizice sau instituții de credit. Și donațiile, și împrumuturile sunt strict limitate, iar plafoanele sunt publicate pe site-ulwww.roaep.ro și detaliate în Ghidul finanțării campaniei electorale.

AGERPRES: Există limite maxime ale cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală de către un competitor electoral și ce tipuri de cheltuieli pot fi efectuate în campanie?
Ana Maria Pătru: În primul rând, competitorii electorali trebuie să respecte o regulă de bază: cheltuielile efectuate nu pot fi mai mari decât contribuțiile electorale depuse. În al doilea rând, legea stabilește limitele maxime ale cheltuielilor efectuate în campania electorală pentru fiecare tip de candidatură — primar sau consilier și pentru fiecare tip de circumscripție electorală, unitatea de măsură fiind salariul de bază minim brut pe țară.

De exemplu, o persoană care candidează pentru funcția de primar de comună poate cheltui maximum 5 salarii de bază minime brute pe țară, în timp ce, pentru funcția de primar de municipiu de județ, limita maximă este de 50 de salarii de bază minime brute pe țară. Pentru fiecare listă de candidați la un consiliu local de comună, limita maximă de cheltuieli este de cel mult un salariu de bază minim brut pe țară. Pentru fiecare listă de candidați la Consiliul General al Municipiului București limita este de 500 de salarii de bază minime brute pe țară. Spuneam că partidele nu mai pot cheltui în campania electorală oricât și oricum, trebuie să se încadreze în anumite limite și să respecte tipurile de cheltuieli permise de lege și în cuantumul prevăzut de lege. De aceea recomand ghidul finanțării pe care îl pot vizualiza pe site-ul AEP.

Aș vrea să subliniez că, spre deosebire de anii precedenți, în campania electorală pentru alegerile locale din 2016 sunt interzise următoarele forme de publicitate electorală: bannere, mesh-uri, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, ecrane publicitare, panouri publicitare fixe sau mobile, publicitate luminoasă, publicitate pe vehicule, vehiculele inscripționate cu sloganuri de campanie, vehiculele care difuzează materiale audio, spectacole, serbări, focuri de artificii etc.

Singurele materiale de propagandă electorală permise sunt afișele, care trebuie să respecte anumite dimensiuni, materialele de propagandă electorală difuzate la televiziuni, radiouri și publicate în presa scrisă și în mediul online, broșurile, pliantele și alte materiale tipărite din aceeași categorie.

AGERPRES: Partidele politice, prin intermediul mandatarilor financiari, au obligația de a restitui candidaților, în termen de 120 de zile de la data alegerilor, sumele rambursate și sumele necheltuite. Ce se întâmplă dacă nu se respectă acest lucru?
Ana Maria Pătru: Nerespectarea acestei obligații constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 la 50.000 lei, conform art. 2 din Hotărârea Guvernului 10/2016.

AGERPRES: Ce măsuri ia AEP pentru a identifica banii negri folosiți în campanie? De unde știm că banii folosiți nu sunt bani negri?
Ana Maria Pătru: După cum ați văzut, operațiunile financiare din campania electorală sunt la vedere, transparente. Potrivit dispozițiilor legale în vigoare, cheltuielile aferente campaniei electorale pot fi efectuate numai prin intermediul conturilor de campanie, care sunt declarate la AEP.

Fondurile obținute de către partidul politic în afara campaniei electorale care au fost transferate în conturile bancare de campanie deschise la nivel central trebuie declarate la Autoritatea Electorală Permanentă, de către mandatarul financiar coordonator, în termen de 5 zile de la data efectuării transferului. Aceste prevederi sunt menite să crească gradul de transparență în ceea ce privește proveniența sumelor destinate campaniei electorale. Conform legii, AEP este abilitată să controleze respectarea prevederilor legale privind legalitatea finanțării campaniilor electorale. De asemenea, AEP este îndrituită să solicite documente și informații de la persoanele fizice și juridice care au prestat servicii, gratuit sau contra cost partidelor politice, precum și de la orice instituție publică, acestea având obligația de a le pune la dispoziția Autorității.

AGERPRES: În cazul în care au fost depistate astfel de cazuri, care sunt consecințele/sancțiunile?
Ana Maria Pătru: Nerespectarea prevederilor legale privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei. Contravenientul varsă la bugetul de stat sumele de bani și/sau contravaloarea în bani a bunurilor și serviciilor care au constituit obiectul contravenției, pe baza hotărârii AEP.

Candidaților declarați aleși nu li se pot valida mandatele dacă raportul detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale pentru fiecare formațiune politică nu a fost depus în condițiile legii.

În cazul în care, în cadrul controlului efectuat de AEP apar suspiciuni privind săvârșirea unor fapte de natură penală, Autoritatea sesizează organele de urmărire penală.

Și, să nu uităm, o consecință importantă a încălcării legii privind finanțarea campaniei electorale este nerambursarea cheltuielilor electorale.

AGERPRES: Cum se face rambursarea cheltuielilor electorale? Cine dă banii și pe ce bază?
Ana Maria Pătru: În termen de 30 de zile de la data alegerilor, mandatarii financiari depun la AEP cererea de rambursare a cheltuielilor efectuate de formațiunile politice și candidații independenți, precum și documentele justificative. Dar nu toți competitorii electorali pot solicita rambursarea cheltuielilor de campanie, ci doar aceia care au obținut minimum 3% din voturile valabil exprimate la nivel național. Dacă au atins acest prag doar într-o circumscripție electorală, li se vor rambursa doar cheltuielile efectuate în respectiva circumscripție. AEP verifică legalitatea încasărilor și a plăților efectuate și emite decizie de rambursare, dar numai dacă au fost respectate prevederile legale.

AEP nu va returna cheltuielile de campanie dacă: au fost depășite plafoanele maxime ale cheltuielilor stabilite conform legii; au fost utilizate alte surse de finanțare decât cele permise de lege; nu au fost respectate destinațiile cheltuielilor electorale sau ponderile acestora din totalul cheltuielilor electorale; au fost depuse documente incomplete sau care conțin erori.

AGERPRES: Ce recomandări aveți pentru competitorii electorali?
Ana Maria Pătru: Recomandarea mea este să aibă un contact permanent cu AEP, să vizualizeze site-ul nostru la secțiunea finanțarea partidelor politice pentru că interesul nostru este să fie informați corect pentru a preveni încălcarea legii și inerentele sancțiuni.