REFERENDUMUL NAŢIONAL 

PENTRU DEMITEREA PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI

29 iulie 2012

 

GHIDUL ALEGĂTORULUI 

 

Ce este referendumul naţional ?

 –Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. (art. 2 alin. (1) din Constituţia României).

 –Referendumul naţional constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suvernare a poporului român.

 

De ce mergem la vot pe data de 29 iulie 2012 ?

 

 –Cetăţenii României sunt chemaţi să îşi exprime voinţa prin vot, în cadrul unui referendum naţional pentru demiterea Preşedintelui României.

 

Ce întrebare va fi pe buletinul de vot ?

 

„Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu?”

La această întrebare, cetăţenii care participă la referendum au dreptul să se pronunţe prin:

 

„DA”, dacă sunt de acord cu demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu

 

sau

 

„NU”, dacă nu sunt de acord cu demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu

 

prin aplicarea ştampilei cu menţiunea „VOTAT 2012  RDPR” în patrulaterul corespunzător opţiunii alese.

 

 

Cine poate vota?

Toţi cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua referendumului inclusiv.

ATENŢIE!  Nu pot vota  debilii sau alienaţii mintal puşi sub interdicţie, precum şi persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

 

Unde pot vota cetăţenii români din ţară?

 

 –la secţiile de votare la care sunt arondaţi conform domiciliului înscris în actul de identitate;

 –cetăţenii români care în ziua referendumului se află în altă localitate decât cea în care sunt înscrişi în lista electorală permanentă pot vota la orice secţie de votare din această localitate, urmând a fi înscrişi într-o listă suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare respective, pe baza actului de identitate sau a adeverinţei care ţine loc de act de identitate.

 

Unde pot vota cetăţenii români din străinătate?

 

În străinătate, alegătorii pot vota la orice secţie de votare, fiind înscrişi în listele suplimentare.

 

Cine votează cu urna specială?

 

• alegătorii netransportabili din cauză de boală sau de invaliditate;
• persoanele care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate şi care nu

au fost lipsite de drepturile electorale;

• persoanele aflate în arest preventiv.

 

Cum se procedează la votarea cu urna specială?

 

• Persoanele netransportabile din cauză de boală sau de invaliditate, care nu se află

în instituţii sanitare sau de ocrotire socială şi care doresc să voteze prin intermediul urnei

speciale, întocmesc o cerere. Cererile persoanelor netransportabile din cauză de boală sau de invaliditate, care nu se află în instituţii sanitare sau de ocrotire socială, pot fi depuse de orice persoană, inclusiv în ziua votării.

• Pentru persoanele netransportabile din cauză de boală sau de invaliditate, aflate în

instituţii sanitare sau de ocrotire socială care doresc să voteze prin intermediul urnei speciale, organele de conducere ale acestor instituţii întocmesc un tabel centralizator

cuprinzând numele şi prenumele, codurile numerice personale, seriile şi numerele actelor

de identitate, precum şi domiciliile acestora. Organele de conducere ale instituţiilor sanitare sau de ocrotire socială asigură depunerea tabelului centralizator la biroul electoral al celei mai apropiate secţii de votare, între orele 18.00 – 20.00, în data de 28 iulie 2012.

• În ziua votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare se asigură că echipa

formată din doi membri ai biroului electoral al secţiei de votare, însoţită de pază, se deplasează numai la adresele unde s-a solicitat urna specială.

• Odată ajunşi la adresa unde se află alegătorul/alegătorii netransportabili, membrii echipei vor solicita alegătorului să-şi prezinte actul de identitate şi se vor asigura că alegătorul netransportabil semnează în formularul de listă electorală suplimentară în dreptul datelor privind identitatea sa.
• După realizarea acestor activităţi, membrii echipei înmânează alegătorului un buletin de vot, ştampila cu menţiunea „VOTAT 2012 RDPR” şi tuşiera. Echipa care se deplasează cu urna specială are obligaţia de a lua măsurile necesare pentru asigurarea secretului votului.

 

Care sunt actele cu care se poate vota?

 

• În ţară, alegătorii votează numai în baza cărţii de identitate, a cărţii de identitate provizorie sau a buletinului de identitate.
• Cetăţenii români cu domiciliul în România nu pot vota la una din secţiile de votare din ţară pe baza paşaportului.
• Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate pot vota în ţară şi în baza paşaportului simplu cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate.
• În străinătate, alegătorii votează în baza paşaportului simplu, a pașaportului de serviciu, a paşaportului diplomatic sau a cărţii de identitate.
• Elevii din şcolile militare votează în baza carnetului de serviciu militar.

 

 –Actele de identitate trebuie să fie valabile.

 

Cum verificăm înscrierea în listele electorale?

 –Cetăţenii cu drept de vot pot verifica înscrierea în listele electorale.

 –Împotriva omisiunilor, înscrierilor greşite şi a oricăror erori din liste aceştia pot face întâmpinări la reprezentanţii autorităţii publice care a întocmit listele, respectiv la primari, aceştia fiind obligaţi să se pronunţe pe loc sau în cel mult 24 de ore de la înregistrarea întâmpinării.

 

În cazul listelor electorale permanente, contestarea dispoziţiei reprezentanţilor autorităţii publice competente se va face la judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază participantul la referendum.

În cazul listelor suplimentare, contestarea dispoziţiei reprezentanţilor autorităţii publice se va face la judecătoria în a cărei rază teritorială se află biroul electoral al secţiei de votare care a întocmit lista.

 

 –În ambele cazuri, instanţa se pronunţă în cel mult 48 de ore. Hotărârea judecătorească se comunică în cel mult 24 de ore de la pronunţare persoanelor interesate, aceasta fiind irevocabilă şi executorie.

 

 

Cum procedăm în secţia de votare?

 –Accesul participanţilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.

 –Fiecare participant  va prezenta biroului electoral al secţiei de votare actul de identitate sau adeverinţa care ţine loc de act de identitate. Biroul electoral, după verificarea înscrierii în lista electorală permanentă sau după înscrierea în lista electorală suplimentară, va înmâna alegătorului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT 2012  RDPR”.

 –Alegătorul îşi va exprima voinţa în mod individual, într-o cabină închisă şi va aplica ştampila numai în unul  dintre cele două pătrate ale buletinului de vot, corespunzător opţiunii sale.

 –După ce a votat, alegătorul va îndoi buletinul de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară. După aceea va introduce buletinul de vot în urnă având grijă să nu se deschidă.

 

ATENŢIE!

 –Verificaţi dacă la înmânarea buletinului de vot acesta are aplicată pe verso ştampila de control a secţiei de votare.

 –Îndoirea greşită a buletinului de vot NU ATRAGE NULITATEA VOTULUI, DACĂ SECRETUL VOTULUI ESTE ASIGURAT.

 –Dacă ştampila depăşeşete laturile  pătratului, însă opţiunea este evidentă, buletinul de vot NU VA FI  SOCOTIT  NUL .

 

 –Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui secţiei de votare care va aplica pe actele de identitate ştampila de control a secţiei de votare sau timbrul autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data referendumului naţional.

 

ATENŢIE!      

 –Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot în afara celei care votează este interzisă.

 –Participantul la referendum care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, în scopul de a-l ajuta.

 –Preşedintele secţiei de votare poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească în mod nejustificat.

 

ATENŢIE!  

 

Contravenţii şi infracţiuni:

 

Constituie contravenţii, în măsura în care, potrivit legii, nu sunt infracţiuni, următoarele fapte:

 

• înscrierea, cu bună ştiinţă, a unei persoane în mai multe liste electorale ale localităţii

de domiciliu precum şi înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot;

• refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii din localul de vot şi în împrejurimi, potrivit dispoziţiilor art. 33 alin. (2) şi (3) din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului;
• refuzul nejustificat de a înmâna buletinul de vot şi ştampila de votare persoanei înscrise în listă şi care prezintă act de identitate, precum şi înmânarea buletinului de vot unei persoane care nu prezintă acest act;
• distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, a platformelor-program afişate sau a oricăror alte afişe ori anunţuri de propagandă electorală tipărite;

 

• părăsirea localului secţiei de votare înainte de stabilirea rezultatului referendumului şi de semnarea procesului-verbal de către membrii biroului electoral al secţiei de votare;
• absenţa nejustificată a preşedintelui sau a membrilor birourilor electorale, stabiliţi potrivit prevederilor legale, de la activitatea acestora.

 

Constituie infracţiuni următoarele fapte:

 

• Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a participa la referendum se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

În cazul în care prin fapta prevăzută mai sus s-a pricinuit o vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii, care necesită pentru vindecare îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care a produs vreuna dintre următoarele consecinţe: pierderea unui simţ sau organ, încetarea funcţionării acestora, o infirmitate permanentă fizică ori psihică, sluţirea, avortul ori punerea în primejdie a vieţii persoanei, pedeapsa este închisoarea de la 3 ani la 10 ani.  Tentativa se pedepseşte.

• Violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Tentativa se pedepseşte.
• Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze în cadrul referendumului se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
• Votarea de către o persoană de mai multe ori în ziua referendumului precum şi votarea de către o persoană care nu are drept de vot  se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.Tentativa se pedepseşte.
• Tipărirea şi utilizarea de buletine de vot false, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 7 ani. Tentativa se pedepseşte.
• Atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă. Tentativa se pedepseşte.
• Deschiderea urnei înainte de ora stabilită pentru încheierea votării se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani. Tentativa se pedepseşte.

Pentru toate infracţiunile săvârşite în legătură cu organizarea şi desfăşurarea

referendumului acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.

 

 

 

Pentru informaţii suplimentare pot fi consultate următoarele site-uri:

 

www.becreferendum2012.ro –  Biroul Electoral Central

 

www.roaep.ro – Autoritatea Electorală Perman