Comunicat de presă privind deschiderea primei ediții a dezbaterilor științifice ale experților din domeniul electoral, organizată de Comisia de la Veneția în parteneriat cu AEP (București, 12-13 aprilie 2016)
    privind deschiderea primei ediții a dezbaterilor științifice ale experților din domeniul electoral, organizată de Comisia de la Veneția în parteneriat cu AEP (București, 12-13 aprilie 2016) Astăzi a început la București prima ediție a dezbaterilor științifice ale experților din domeniul electoral, organizată de Comisia de la Veneția în parteneriat cu Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Evenimentul are ca temă ”Legislația electorală și noile tehnologii: provocări legislative” și se desfășoară, timp de două zile, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare. La eveniment participă reputați specialiști din peste 15 țări și reprezentanți ai unor prestigioase organizații internaționale cu activitate în domeniul electoral, precum Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa/Oficiul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE/ODIHR), Rețeaua de Competențe Electorale Francofone (RECEF), Comunitatea Democrațiilor și Centrul Internațional pentru Studii Parlamentare (ICPS). În deschiderea lucrărilor, Secretarul General al AEP, Csaba Tiberiu Kovacs, a transmis invitaților salutul președintelui AEP, Ana Maria Pătru și a precizat că o astfel de reuniune va fi diferită de o conferința clasică, oferind posibilitatea de a intra în profunzimea provocărilor pe care le presupune legislația electorală și utilizarea noilor tehnologii. Pierre Garrone, Șeful Diviziei Alegeri și Partide Politice a Comisiei de la Veneția, a felicitat AEP pentru sprijinul acordat în organizarea evenimentului și a explicat că aceste dezbateri reprezintă o ocazie prețioasă de a reuni specialiști în materie electorală, atât din punct de vedere teoretic, cât și practic, provenind din medii diferite nu numai sub aspect profesional, ci și geografic. Referindu-se la informatizarea alegerilor, Pierre Garrone a afirmat: La fel ca în cazul votului electronic, provocarea informatizării este dacă aceasta reduce riscurile sau mai degrabă le sporește, dacă ne putem asigura că neregulile pot fi detectate și corectate și dacă sistemul informatic trebuie să fie cel puțin la fel de sigur și fiabil precum cel clasic. În debutul primei sesiuni a discuțiilor, Ardita Driza Maurer din Elveția, consultant pentru drepturi politice și noi tehnologii de votare, a prezentat o succintă evoluție a modului în care tehnologia a fost integrată în procesele electorale și a afirmat că progresul tehnologic nu poate fi ignorat în alegeri, aplicarea noilor tehnologii fiind inevitabilă. Utilizarea tehnologiilor avansate în alegeri este o chestiune de timp, a afirmat Ardita Driza Maurer. În opinia sa, modul în care tânăra generație percepe tehnologia trebuie să constituie un reper pentru implementarea ei în procesul electoral. Robert Krimmer, profesor în cadrul Universității Tehnologice din Tallinn, Estonia, a argumentat pe parcursul prezentării sale, intitulate ”Constrângeri constituționale”, necesitatea corelării principiilor internaționale fundamentale cu legislația națională, astfel încât progresul tehnologic să aducă plus-valoare domeniului electoral. De asemenea, Krimmer a ilustrat modul în care tehnologia poate fi utilizată în toate fazele procesului electoral, reiterând necesitatea stabilirii unui raport de colaborare între palierul tehnologic și cel legislativ. La finalul expunerii, Robert Krimmer a punctat elementele esențiale care trebuie avute în vedere în procesul de implementare a tehnologiilor în alegeri: secretizarea, integritatea, transparența, responsabilitatea, încrederea publică. Ștefan Deaconu, prof. dr. la Facultatea de Drept a Universității București, a făcut o radiografie a modificărilor legislației electorale românești din ultimii 16 ani, în cadrul prezentării cu titlul ”Stabilitatea și predictibilitatea legislației electorale, condiții necesare pentru alegeri corecte”. El a arătat că în România majoritatea modificărilor legislației electorale s-au făcut în ani electorali, de regulă prin ordonanțe de urgență și cu puțin timp înaintea alegerilor, în ciuda deciziilor Curții Constituționale și a recomandărilor Comisiei de la Veneția. Din această cauză, în opinia lui, legislația electorală românească din ultimii 26 de ani nu a fost stabilă și predictibilă. Unul dintre exemplele oferite de Ștefan Deaconu a fost legea privind alegerile prezidențiale, care a fost elaborată în anul electoral 1992, iar apoi a fost modificată în toți anii electorali, o dată prin lege și de opt ori prin ordonanță de urgență. Reprezentantul Asociaţiei Pro Democrația, Todor Arpad, a analizat, în prezentarea cu titlul ”Oportunități și amenințări în contextul schimbărilor legislației electorale din România”, contextul schimbărilor legislative din 2015. El a evidențiat avantajele și vulnerabilitățile noilor legi electorale adoptate anul trecut, respectiv legea partidelor politice, legea finanțării campaniei electorale, legea privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților și legea privind votul prin corespondență. Discuțiile politice din 2015 au condus la o serie de modificări semnificative ale legislației electorale, dar, în mai toate cazurile, schimbările aprobate au răspuns doar parțial nevoii de ameliorare a acestei legislații, a subliniat Todor Arpad.  În opinia reprezentantului Pro Democrația, în contextul în care discuțiile despre regionalizarea României au fost blocate până după alegerile din 2016, modificarea Legii electorale înaintea finalizării discuțiilor privind procesul de regionalizare și cel de modificare a Constituției României poate va fi ineficientă, întrucât va fi reluată în 2017. Dezbaterile științifice ale experților din domeniul electoral își propun să evidențieze tipurile de tehnologii care pot fi folosite în alegeri, etapele din timpul proceselor electorale în care este benefică utilizarea acestora și riscurile pe care le prezintă deschiderea legislației electorale către aplicarea noilor tehnologii.   Direcția comunicare și relații externe 12.04.2016